criza Archive

Pieţele materiilor prime scad din cauza situaţiei din Dubai

Pieţele materiilor prime scad din cauza situaţiei din Dubai

Cotaţiile materiilor prime au urmat un curs descendent la finele săptămânii trecute, influenţate de încercarea Dubaiului de a-şi reeşalona datoriile. Joia trecută, Dubaiul a anunţat că solicită reeşalonarea datoriilor unor companii care au legătură cu administraţia emiratului, dorind un moratoriu de minimum şase luni pentru plata debitelor conglomeratului “Dubai World”. Datoriile acestui holding se apropie de 60 de miliarde de dolari.
Pe piaţa metalelor de bază, cotaţia cuprului a înregistrat cel mai puternic declin din ultima lună. La divizia Comex a New York Mercantile Exchange, preţul cuprului cu livrare în martie a scăzut cu 2,2%, la 3,1255 dolari livra.
Pe piaţa metalelor preţioase, cotaţia aurului a pierdut 1,1% la Comex, ajungând la 1.175,50 dolari uncia. Preţul argintului a scăzut cu 2,5%, la 18,49 dolari uncia, iar cel al platinei – cu 2,9%, la 1.447,10 dolari/uncie.
Pe piaţa ţiţeiului, cotaţia a scăzut cu 2,5% vineri, la 76,05 dolari barilul.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Patriciu: „Nu voi fi prim-ministru, nu am cum să-mi impun programul”

Patriciu: „Nu voi fi prim-ministru, nu am cum să-mi impun programul”

Revista Capital preia declarațiile făcute de omul de afaceri Dinu Patriciu în cadrul unei emisiuni de televiziune.

Omul de afaceri a menţionat că programul său presupune „concedieri masive în rândul birocraţilor”, eliminarea subvenţiilor, renegocierea acordului cu FMI, impozite mai mici – taxa unică de 10% şi TVA redus la 15%, exprimându-şi regretul pentru faptul că bulgarii au adoptat deja aceste măsuri fiscale şi astfel „devin mai atractivi pentru investitori”.

Pe de altă parte, Patriciu a menţionat că ar putea găsi sprjin în PNL şi în toată lumea de bun simţ economic din România pentru programul său guvernamental, dar că nu crede că acest lucru e suficient.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, răspunzând unei întrebări, că l-ar propune pe Dinu Patriciu pentru funcţia de prim-ministru în timpul mandatului său de 5 ani, dacă ar ajunge preşedinte, menţionând însă că nu în această toamnă, când opţiunea sa clară este Klaus Johannis.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

CV-ul a batut Sibiul

CV-ul a batut Sibiul

Ieri incercam sa spunem ca departamentul de resurse umane al Presedintiei lucreaza mult mai interesant, nuantat si surprinzator decat departamentele similare ale altor institutii, aflate sau nu in competitie cu Traian Basescu. Numiri precum cea a lui Liviu Maior (PSD), Mihai Razvan Ungureanu (PNL) la sefia SRI si, respectiv, SIE, iar acum desemnarea lui Lucian Croitoru ca prim-ministru dovedesc toate un mod foarte personal, adica autentic, prin care Presedintia isi face evaluarile.

Nu avem nici un motiv sa nu credem ca cei doi competitori n-ar mai fi fost in atentia presedintelui pentru ocuparea unor demnitati guvernamentale. Semn clar al faptului ca Presedintia cunoaste si incearca sa valorifice oameni pe care Traian Basescu ii considera valorosi.

De data aceasta, desi desemnarea lui Klaus Johannis ar fi fost aprobata si de o buna parte din votantii candidatului Traian Basescu, poate ca nu doar un calcul politic a motivat optiunea presedintelui, ci si o lucida evaluare a celor doi.

Cine este asadar Lucian Croitoru? Iata CV-ul premierului desemnat, pus pe aceeasi pagina, in ziarul Curentul, cu cel al primarului de la Sibiu.

recrutari_pdl_ro
CV Lucian Croitoru

Studii:
1978 – 1982 Academia de Studii Economice Bucureşti – Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică
1995 Diplomă – doctor în economie, Academia de Studii Economice Bucureşti
1993 Curs intensiv – World Banking and Finance, Economics Institute at Bolder and University of Colorado
1994 Vizită de studii – Market Failure and Government Intervention, London School of Economics and Political Science and Oxford University
1999 Cursuri pe instrumente derivate – Diplomă, Center for Central Banking Studies, London
2001 Diplomă – Financial Markets and New Financial Instruments, FMI – Joint Vienna Institute, Vienna

Activitatea profesională:
2007 – prezent Consilier al Guvernatorului pe probleme de politică monetară
sept. 2003 – iulie 2007 Reprezentant al Romåniei la Fondul Monetar Internaţional
2000 – Consilier personal al primului-ministru
1998 – sept. 2003 Consilier al Guvernatorului BNR
ian. – sept. 1998 Consilier principal al ministrului Finanţelor
1991 – 1995 Expert – Departamentul pentru Reformă Economică, Guvernul României
1984 – 1998 Cercetător principal gr.I, Institutul de Economia Industriei
1998 – 2003 Profesor de macroeconomie internaţională, ASE – Facultatea de relaţii economice internaţionale
2002 Consultant, USAID şi IRIS
ian. 2001 – mai 2002 Partener în programul de cercetare Public finance in transition countris: problems of compliance, opportunism and soft budget constraints, ACE Phare (1998)
1996 – 1997 Partener în programul: Firms, Banks and Financial Distress in Central and Eastern Europe, ACE Phare (1995)
1995 – 1996 Consultant, Bucharest Investment Group
A scris şapte cărţi şi peste 150 de articole de specialitate

Premii, decoraţii:
1995 – Premiul PS Aurelian al Academiei Romåne
2000 – Ordinul Steaua Romåniei în grad de Comandor

CV Klaus Johannis

Studii:
1979 – 1983 Universitatea „Babeş Bolyai“ Cluj – Napoca, Facultatea de Fizică

Activitatea profesională:
1983 – 1989 Profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu
1989 – 1997 Profesor la Liceul Brukenthal Sibiu
1997 – 1999 Inspector General Adjunct, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
1999 – 2000 Inspector General, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
Din 30 iunie 2000 Primarul Municipiului Sibiu

Activitatea politică:
Din 1990 membru al Forumului Democrat al Germanilor din Romånia (FDGR)
1997 Membru în Comisia de Învăţămånt al FDGR Transilvania
1998 Ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu
1998 Şeful Comisiei de Învăţămånt al FDGR Sibiu
2001 Preşedintele Forumului Democrat German din Romånia (FDGR)

Decoraţii:
2007 Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Leul cade, dar nu e forţat

Leul cade, dar nu e forţat

În ciuda tensiunilor politice, care au dus leul la valorile minime ale ultimelor şapte luni, analiştii, citaţi de ziarul Bursa, consideră normală presiunea mai mare din piaţa valutară a ultimelor două zile, de la demiterea Guvernului.
“Nu este vorba despre un atac speculativ, un atac pe leu implică mai mult decât o serie de tranzacţii speculative”, este de părere Vlad Muscalu, economist ING, care a mai adăugat că presiunea mai mare din piaţă este normală, dat fiind criza politică.
La nivel internaţional, este de aşteptat ca moneda naţională să se aprecieze, băncile străine având intenţia de a cumpăra lei, este de părere Vlad Muscalu.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Hong Kong: preţurile în imobiliare, atent supravegheate

Hong Kong: preţurile în imobiliare, atent supravegheate

Guvernul Hong Kong-ului va urmări cu atenţie escaladarea preţurilor în sectorul real estate pentru următoarele luni, intenţionând chiar să suplimenteze acordarea de terenuri pentru proiecte rezidenţiale, transmite Forbes. Administraţia provinciei încearcă astfel să prevină apariţia, ca urmare a speculaţiilor şi presiunii cererii, a unei bule imobiliare care s-ar putea, în viitor, dezumfla periculor, dezechilibrând economia Hong Kong-ului, care n-a prea simţit efectele crizei globale.

‘Numărul relativ mic de oferte rezidenţiale de pe piaţă, corelat cu preţurile record obţinute în câteva tranzacţii din acest an, au provocat îngrijorare privind oferta de apartamente, dificultatea crescândă de a achiziţiona o casă şi posibilitatea apariţiei unei bule imobiliare”, a declarat un înalt oficial.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Comerţul exterior al Rusiei a scăzut cu 45%

Comerţul exterior al Rusiei a scăzut cu 45%

Valoarea mărfurilor importate şi exportate de Rusia în perioada ianuarie-august 2009 a scăzut cu 45%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Un raport al Vamii ruse, dat publicităţii azi şi citat de agenţia Ria Novosti, oferă o cifră de 277 de miliarde $ pentru comerţul exterior rus în această perioadă.

Comerţul cu fostele state sovietice, membre CSI,  a scăzut cu 46,2%, până la 40,8 miliarde $, în vreme ce valoarea schimburilor comerciale cu ţări din afara CSI a scăzut cu 44,8%, până la 236,2 miliarde $.

Balanţa comercială a Rusiei a cunoscut un declin de 72 miliarde $, rămânând însă excedentară, exporturile depăşind importurile cu 78,5 miliarde $. Excedentul comercial cu ţările din afara CSI este de 63,3 miliarde $ (în scădere cu 63 miliarde), iar cu ţările CSI este de 15,2 miliarde $ (în scădere cu 9 miliarde).

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)