educatie Archive

Consumul de dulciuri în copilărie = infracţiune la maturitate?

Consumul de dulciuri în copilărie = infracţiune la maturitate?

Un recent studiu citat de Times indică o legătură, deocamdată greu de explicat, între dieta din copilărie şi înclinaţia pentru infracţionalitate pe care o putem dezvolta la maturitate. Studiul, coordonat de Simon Moore, profesor la Universitatea din Cardiff şi specialist în problemele de comportament ale tinerilor, a încercat să determine cauze mai puţin obişnuite sau invocate care conduc la fapte infracţionale. “Tinerii şi copiii cu probleme grave, care-şi asumă în mod impulsiv riscuri, au parte de o dietă îngrozitoare – mic dejun compus dintr-o cola şi o pungă de chipsuri”, afirmă Simon Moore.

Intrigat de această această asociere stranie, cercetătorul a lărgit mult baza de investigare, aplecându-se asupra unui eşantion de 17 000 de persoane, născute în aceeaşi săptămână a anului 1970. Cele 17 000 de persoane au fost evaluate de-a lungul anilor în probleme privind educaţia şi creşterea copiilor, dieta, îngrijirea sănătăţii, statul socio-economic, carieră, etc. Simon Moore a cercetat datele privind dieta şi comportamentul social: la vârsta de 10 ani, copiii din eşantion fuseseră întrebaţi câte dulciuri consumă; la vârsta de 34 ani, adulţi au răspuns la întrebări privind propriul cazier. Analiza profesorului britanic sugerează o legătură: 69% dintre cei care, până la 34 ani, suferiseră o condamnare pentru o faptă de natură violentă consumau în copilărie dulciuri în fiecare zi.

“Iniţial am crezut că legătura se datorează altor factori. Aşa că am investigat şi alte date: îngăduinţa părinţilor, statutul economic, dacă subiecţii proveneau din mediul rural sau urban. Însă rezultatele rămâneau aceleaşi.”

Cu alte cuvinte, indiferent de mediul socio-economic şi de stilul de viaţă (veniturile familiei, metodele şi nivelul de educaţie), datele au continuat să impună o legătură între consumul de dulciuri în copilărie şi predispoziţia către violenţă şi infracţionalitate.

__________

articol oferit de

furnissa

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Umberto Eco despre arta pierdută a scrisului de mână

Umberto Eco despre arta pierdută a scrisului de mână

Într-un eseu publicat în The Guardian, Umberto Eco pledează pentru continuarea exersării scrisului de mână. Autorul Numelui Trandafirului crede că, aşa cum oamenii colecţionează timbre în era emailului, urmează cursuri de călărie în epoca automobilelor, tot aşa caligrafia trebuie cultivată ca o artă aparent inutilă, dar care ne ajută să ne exersăm gândirea.

Pentru că, spune Umberto Eco, principalul motiv pentru care nu trebuie să renunţăm la scrisul de mână nu este frecvenţa tot mai mare a greşelilor de ortografie, datorată sau nu conciziei cu care scriem mesaje pe mess sau pe telefon. Schimbarea normelor ortografice prin repetarea aceloraşi greşeli de ortografie este un fapt ce ţine de evoluţia naturală a limbii. Însă, dincolo de avantajul rapidităţii al scrisului pe tastatură, scrisul de mână, prin faptul că e mai lent,  ne oferă exact acel răgaz de ne pune gândurile în ordine şi de a ne supraveghea mult mai bine mesajul.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)