Un summit al Organizaţiei ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie s-a deschis luni, 16 noiembrie, la Roma, pentru trei zile. Întâlnirea FAO, la care participă 60 de lideri străini, dar nici unul din grupul G8 cu excepţia gazdei italiene va căuta soluţii pentru a pune capăt uriaşei tragedii a unui miliard de oameni din lume care suferă de foame.
Acest summit consacrat securităţii alimentare a luat formă într-un climat general de scepticism, întrucât marile puteri occidentale, absente de la Roma pledează pentru o schimbare a strategiei de combatere a foametei.
E adevărat că nici acum un an şi jumătate, în iunie 2008, ţările membre FAO se angajaseră să reducă la jumătate numărul de persoane care suferă de foame, până în 2015. Din păcate, de atunci şi până azi, în 17 luni încoace deci, cifra malnutriţilor a trecut de la 850 de milioane la peste un miliard de oameni în lume.
“Combaterea foametei poate fi însă câştigată”, estimează optimist directorul FAO. În opinia lui Jacques Diouf, dacă planeta îşi măreşte producţia agricolă cu 70% până în 2050, atunci cele nouă miliarde de locuitori ai ei nu vor avea probleme de alimentaţie.
Pentru a ţine acest ritm, investiţiile anuale necesare sunt evaluate la 44 de miliarde de dolari, contra opt miliarde actualmente. Dacă ideea li se pare unora utopică, aceea de a eradica foametea, atunci FAO sugerează scepticilor să urmeze reţetele ţărilor care au reuşit în ultimul deceniu să reducă numărul de persoane subnutrite.
Pe lista de 16 ţări date drept exemplu figurează printre altele Armenia, Brazilia, Nigeria şi Turcia. Cheia succesului constă în investiţii foarte precise, axate pe populaţiile rurale sărace şi o planificare pe termen lung.
