Nobel Archive

Dubla apartenenţă culturală, un atu pentru Nobelul Hertei Müller?

Dubla apartenenţă culturală, un atu pentru Nobelul Hertei Müller?

New York Times găzduieşte un articol amplu despre acordarea premiului Nobel pentru literatură scriitoarei germane născute în România, Herta Müller.

Deşi, de foarte multe ori, Nobelul ia prin surprindere cititorii şi lumea literară, de data aceasta, cel puţin pentru spaţiul anglo-saxon, surpriza a fost una de proporţii, scrie NYT. Scriitoarea germană e aproape necunoscută cititorilor de limbă engleză, mult mai familiarizaţi, de pildă, cu opera celui considerat favorit chiar de casele de pariuri, israelianul Amos Oz, ca să nu mai vorbim de eternii favoriţi americani: Joyce Carol Oates, Philip Roth, Thomas Pynchon, Don DeLillo.

O declaraţie de anul trecut a secretarului comitetului Nobel, Horace Engdahl, părea oricum să nu acorde mari şanse, acum sau în viitor, scriitorilor americani.

“Există o literatură puternică în toate marile culturi, însă e greu să nu recunoaştem faptul că Europa e încă centrul lumii literare, nu Statele Unite”, a spus Horace Engdahl.
“Statele Unite sunt prea izolate, prea insulare. Nu există pe piaţa americană suficiente traduceri, iar scriitorii americani nu participă cu adevărat la dialogul literaturilor.”

Faptul că, de foarte multe ori, premiul Nobel este o opţiune politică, în general de stânga, sau liberală, în terminologia americană, nu e un secret. De data aceasta însă, comitetul Nobel pare să facă un soi de declaraţie de geopolitică literară.

Surprinzător, New York Times nu contrazice acuzaţia de provincialism a secretarului Nobel. Face însă o scurtă analiză a meritelor, invocate sau nu, de comitet în justificarea premierii Hertei Müller. Fără să se îndoiască defel de meritele literare ale scriitoarei, NYT vorbeşte, chiar aluziv, despre faptul că e vorba de un scriitor femeie, a noua premiantă în istoria Nobelului literar, un scriitor oarecum marginal, din seria Jean-Marie Gustave Le Clézio (2008)şi  Elfriede Jelinek (2004), născută într-o ţară comunistă, cunoscând experienţa dictaturii şi scriind despre ea, afirmată în cea mai puternică ţară a continentului. Ce poate fi mai european de atât? Europa fiind, pe lângă centrul lumii literare, dacă ar fi să ne luăm după secretarul Horace Engdahl, şi patria celor mai distructive ideologii ale secolului trecut: comunismul şi nazismul, ambele provocatoare de mari tragedii naţionale şi exiluri în masă.

*fotografia din titlu este preluată din articolul NYT şi reprezintă o scenă din Niţchidorful natal al Hertei  Müller.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 2 votes)

Herta Müller despre Nobel într-un interviu din 2005

Herta Müller despre Nobel într-un interviu din 2005

Herta Müller a primit premiul Nobel pentru literatură. E al doilea Nobel pe care, după cel pentru medicină acordat savantului român George Emil Palade, România îl câştigă prin “delegaţie”.

Shortlist a găsit, în Suplimentul de cultură, un interviu din 2005, în care scriitoarea de limbă germană născută în România vorbea despre importanţa premiului Nobel. La acea dată, Herta Müller fusese deja propusă de Germania comitetului Nobel.

Este Nobelul pentru literatura cel mai important premiu pe care il poate primi un scriitor?

Asa se zice, dar pe mine nu ma preocupa acest aspect. E un premiu mare, care este, bineinteles, consistent si din punctul de vedere al banilor. Eu nu sint innebunita, nu ma imbata gindul ca premiul acela este cel mai… Desigur, cred ca, la fel ca fiecare om care lucreaza, si pentru un doctor, si pentru un inginer este mai placut sa simta ca munca lui este acceptata si recompensata. Ma bucur pentru fiecare premiu, deoarece mi se dovedeste astfel ca sint oameni care imi apreciaza munca. E mai placut decit sa nu fii luat in seama.

Dumneavoastra v-ati considera o est-europeana care a reusit?

Da, cred ca s-ar putea spune asta. Cred ca este o conditie generala ca un scriitor sa ramina el insusi si cred ca cea mai mare greseala este ca un scriitor sa incerce sa scrie o literatura care place si vrea sa se acomodeze in mod literar la mediul in care este. Eu cred ca o literatura buna nu cunoaste geografie. O carte poate sa fie foarte buna numai daca este autentic scrisa, indiferent de unde vine scriitorul.
Citeşte interviul integral aici.

Ilustraţia din titlu reproduce un fragment din volumul Este sau nu este Ion, apărut la editura Polirom. Volumul reuneşte poezii scrise de Herta Muller folosind cuvinte decupate din reviste : texte vaporoase, suprarealiste, jucăuşe.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Hot Shortlist: Nobelul pentru fizică revine pionierilor comunicaţiilor

Hot Shortlist: Nobelul pentru fizică revine pionierilor comunicaţiilor

Acum câteva minute, Nobelul pentru fizică a fost acordat. Premiul este împărţit de trei cercetători cu contribuţii de pionierat în domeniul comunicaţiilor.

Charles Kao, cercetător cu dublă cetăţenie (americană şi britanică), născut în Shanghai, a câştigat jumătate din cele 10 milione de coroane suedeze (1,4 milioane $) pentru cercetările sale privind fibra optică.

Willard Boyle, tot cu dublă cetăţenie (canadiană şi americană), şi americanul George Smith împart cealaltă jumătate pentru meritul de a fi inventat CCD-ul (charged coupled device),  primul senzor digital, aflat astăzi în alcătuirea tuturor camerelor digitale.

____________________

articol oferit de

furnissa

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)