Parlamentul bulgar a adoptat în noaptea de miercuri spre joi bugetul de stat pe 2010, calculat pe o scădere a economiei de 2% şi pe care noul guvern de centru-dreapta îl consideră echilibrat, în timp ce opoziţia socialistă atrage atenţia asupra deficitului, relatează AFP.
Veniturile bugetare sunt estimate la 26,4 miliarde leva (13,5 miliarde euro), echivalent cu 41,6% din produsul intern brut (PIB), iar cheltuielile sunt programate la 26,9 miliarde leva (13,75 miliarde euro), sau 42,3% din PIB, rezultând un deficit al bugetului general consolidat de 0,7% din PIB.
Ministrul finanţelor, Simeon Djankov, care a lucrat anterior ca expert la Banca Mondială, a precizat că, dacă nu se ia în calcul contribuţia Bulgariei la bugetul UE, de 779,7 milioane leva (398,65 milioane euro), bugetul ţării ar înregistra un excedent de 0,5% din PIB, cheltuielile fiind de doar 41,1% din PIB.
recesiune Archive
Prognoză Erste: contracţia economică în România în 2009, de la 8% la 7,2%
Analiştii Erste au revizuit în scădere prognoza pentru contracţia economiei româneşti, la 7,2% în acest an, de la proiecţia anterioară de 8%, şi anticipează o creştere a PIB de 0,6% anul viitor, de la precedentul nivel estimat, de 0,2%, arată cel mai racent raport al grupului. De asemenea, analiştii prognozează, pentru 2011, un nivel al creşterii economice de 1,8% în România, uşor revizuit faţă de estimarea anterioară de 1,7%.
Anul trecut, economia românească a crescut cu 7,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În trimestrul III din 2009, contracţia produsului intern brut al României a fost mai mică decât aşteptările, de 0,7% în termeni reali faţă de trimestrul anterior, în timp ce faţă de perioada similară din 2008 declinul a fost de 7,1%. Pentru primele nouă luni din 2009, scăderea PIB a fost de 7,4%, mai mică decât cea înregistrată la şase luni, de 7,6%.
Economiştii de la Erste au revizuit uşor şi prognozele privind deficitul de cont curent în perioada 2009-2011. Astfel, ei estimează ajustarea acestuia la 4,6% din PIB în acest an, de la proiecţia anterioară de 5,1% din PIB.
Dolarul se depreciază în continuare
Moneda americană s-a depreciat ieri, pe pieţele externe, după ce Dubaiul a anunţat că poartă negocieri cu creditorii, în vederea reeşalonării unei părţi din datoriile scadente. În condiţiile date, investitorii au renunţat la plasamentele în dolari şi s-au îndreptat către pieţele acţiunilor.
Dolarul a avut un curs de 1,5089 unităţi/euro la ora 8:25 a.m., pe piaţa din New York, faţă de 1,5005 în ziua anterioară. Moneda SUA a pierdut 1,9% faţă de euro în noiembrie, acesta fiind al cincilea declin lunar consecutiv. Dolarul nu a mai consemnat o asemenea perioadă de depreciere din decembrie 2004 până în prezent.
Pieţele materiilor prime scad din cauza situaţiei din Dubai
Cotaţiile materiilor prime au urmat un curs descendent la finele săptămânii trecute, influenţate de încercarea Dubaiului de a-şi reeşalona datoriile. Joia trecută, Dubaiul a anunţat că solicită reeşalonarea datoriilor unor companii care au legătură cu administraţia emiratului, dorind un moratoriu de minimum şase luni pentru plata debitelor conglomeratului “Dubai World”. Datoriile acestui holding se apropie de 60 de miliarde de dolari.
Pe piaţa metalelor de bază, cotaţia cuprului a înregistrat cel mai puternic declin din ultima lună. La divizia Comex a New York Mercantile Exchange, preţul cuprului cu livrare în martie a scăzut cu 2,2%, la 3,1255 dolari livra.
Pe piaţa metalelor preţioase, cotaţia aurului a pierdut 1,1% la Comex, ajungând la 1.175,50 dolari uncia. Preţul argintului a scăzut cu 2,5%, la 18,49 dolari uncia, iar cel al platinei – cu 2,9%, la 1.447,10 dolari/uncie.
Pe piaţa ţiţeiului, cotaţia a scăzut cu 2,5% vineri, la 76,05 dolari barilul.
PwC: creşterea TVA, măsura facilă dar eficientă
“Creşterea TVA cu 2-3 puncte procentuale ar avea un impact de inflaţie pe termen scurt, dar climatul de consum nu ar fi afectat puternic. E una dintre cele mai uşoare modalităţi de creştere a taxelor ce ar putea fi făcută. Măsura ar fi uşor de implementat, cu efecte pe termen scurt, astfel că dacă vrei o creştere a veniturilor este cea mai facilă modalitate”, a spus Peter de Ruiter, partener în cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC), citat de Bursa.
El a adăugat că, în ce priveşte clasamentul realizat de PwC cu privire la uşurinţa plăţii taxelor, creşterea TVA nu ar îmbunătăţi poziţia Româ-niei, aflată în prezent pe locul 149 din 183 economii analizate.
“Există ţări cu TVA mai mare decât al României, dar care se clasează pe o poziţe mai bună decât a României, a adăugat de Ruiter.
Cu toate acestea, ultimul raport realizat de PwC, recomandă României o mai bună rambursare a TVA-ului, alături de alte măsuri pentru îmbunătăţirea climatului fiscal.
În acelaşi timp, de Ruiter consideră că impozitul minim “nu a fost cu siguranţă o măsură fantastică, ci o greşeală pentru că nu a adus nimic la buget, dar a creat o povară suplimentară la nivel adminstrativ, chiar dacă a fost implementată cu intenţii bune”.
Investiţiile străine directe în Rusia, la jumătate faţă de 2008
Investiţiile străine directe în Rusia s-au redus la jumătate în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a crizei economice, anunţă Serviciul Federal de Statistică de la Moscova.
În perioada ianuarie-septembrie 2009, investiţiile străine directe în Rusia s-au situat la 10 miliarde de dolari, cu 48,1% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Investiţiile străine totale s-au ridicat la 54,7 miliarde de dolari, cu 27,8% mai puţin decât în perioada ianuarie-septembrie 2008. Cel mai mare investitor străin în Rusia a rămas Olanda, cu 18,8% din totalul investiţiilor străine, urmată de Cipru şi Luxemburg. SUA ocupă locul al optulea în acest clasament.
În ultimul an, investitorii au scos miliarde de dolari din Rusia, după ce criza economică globală i-a obligat să caute locuri mai sigure în care să-şi plaseze banii. Cu toate acestea, oficialii susţin că Rusia începe să iasă din recesiune, estimând că economia ţării va reveni la creştere anul următor.

