Un tribunal federal american a declarat vinovat un om de afaceri american pentru că ar fi escrocat 3,65 miliarde de dolari de la clienţii săi, printr-o schemă Ponzi, similară celei folosite şi de Bernard Madoff, relatează AFP.
Potrivit Departamentului american al Justiţiei, Thomas Petters, în vârstă de 53 de ani, a reuşit să primească miliarde de dolari, inclusiv în proprietăţi imobiliare, de la clienţi pe care îi făcea să creadă că le va fructifica, revânzându-le la preţuri mari.
În realitate, timp de 10 ani, “Petters se plătea pe el şi asociaţii săi, îşi finanţa societăţile şi pe cele ale asociaţilor săi şi îşi asigura un stil de viaţă luxos”, precizează Departamentul Justiţiei. El riscă peste 100 de ani de detenţie.
Statele Unite Archive
Strategia americană pentru Afganistan îngrijorează Pakistanul
Presedintele Obama a decis sa mareasca efectivele americane din Afganistan, dar multi cred ca cheia succesului in acea regiune se afla in Pakistan. Ce solicita Statele Unite, Islamabadului?
Exista doua aspecte: secretarul de stat american, Hillary Clinton a cerut guvernului pakistanez sa actioneze cu mai multa hotarire impotriva insurgentilor. Pe de alta parte insa, Washingtonul doreste sa linisteasca spiritele in Pakistan, unde exista temerea ca suplimentarea efectivelor din Afganistan, va antrena deplasarea unui numar mare de militanti si refugiati peste granite, in Pakistan.
Doamna Clinton a salutat sprijinul acordat de pakistanezi, dar a spus ca nu e suficient – remarca de natura sa stirneasca numultumire in Pakistan, unde popularitatea Americii este la cotele cele mai scazute. Secretarul de stat a cerut Islamabadului sa faca mai mult pentru contracarea insurgentilor care ameninta Pakistanul, Afganistanul si alte tari din regiune. Cind s-a aflat la Islamabad in octombrie, Hillary Clinton a fost aspru criticata pentru a fi invinuit Pakistanul ca nu a ucis lideri Al Qaida aflati pe teritoriul tarii. Ulterior, Clinton a revenit elogiind guvernul pakistanez pentru ca in ultimele saptamini a intensificat campania impotriva insurgentei talibane.
Acum, secretarul de stat a incercat sa linisteasca spiritele in Pakistan, in legatura cu posibile efecte ale suplimentarii de forte americane din Afganistan. Ministrul de externe de la Islamabad a cerut lamuriri cu privire la strategia americana, acum dupa anuntul presedintelui Obama cu privire la marirea efectivelor. Hillary Clinton a spus ca regimul pakistanez intelege ca nu este in interesul sau sa aiba un vecin, Afganistanul, pe cale de dezintegrare.
Dar Islamabadul nu e ingrijorat doar de efectul imediat al deciziei americane, ci si de eventualitatea ca Statele Unite sa paraseasca in cele din urma Afganistanul fara sa fi dus misiunea la indeplinire. Faptul ca administratia americana a anuntat retragerea in iulie 2011 – mareste si mai mult nelinistea.
Vizită în SUA a premierului Indiei
Premierul indian Manmohan Singh îşi începe o vizită de stat de patru zile în Statele Unite. El va discuta cu preşedintele Barack Obama pe marginea mai multor dosare, printre care cel legat de încălzirea atmosferei şi cel legat de Afganistan.
Este prima vizită pe care premierul indian o efectuează în Statele Unite de la instalarea lui Barack Obama la Casa Albă, o vizită cu caracter simbolic, destinată strângerii relaţiilor dintre cele două ţări. Cu atât mai mult cu cât India, mare putere emergentă, cea mai mare democraţie din lume cum i se mai zice, s-a simţit puţin lăsată deoparte de către americani.
Şi este adevărat că Barack Obama, cu noua sa politică a mâinii întinse s-a orientat mai mult spre Pakistan şi spre China. Or, pentru India, Pakistanul rămîne duşmanul potenţial numărul unu şi de altfel premierul indian are motive să se plângă la Washington de un anume laxism al Islamabadului în lupta împotriva terorismului.
India cere de altfel Washingtonului să exercite presiuni mai mari asupra autorităţilor pakistaneze pentru a-şi controla extremiştii. India mai reproşează Pakistanului că teleghidează acţiuni teroriste pe teritoriul său de aproape 25 de ani.
Pentru Washington, însă, este vital acum ca aceşti doi rivali istorici, India şi Pakistanul să intre într-o nouă epocă, de destindere.
Strategia SUA pentru Afganistan presupune un plus de 600 de militari români
Dorinţa Statelor Unite, scrie Wall Street Journal, care citează oficiali americani, este aceea de a suplimenta contingentul NATO din Afganistan. Washingtonul poartă discuţii intense cu NATO pe tema suplimentării efectivelor de pe frontul afgan.
Potrivit estimărilor americane şi europene, efectivele suplimentate ar varia între 3000 şi 6000 de militari, plus soldaţii americani – al căror număr ar putea creşte cu 10 000 sau chiar 40 000 de militari. Se pare că opţiunea de 35 000 are cei mai mulţi suporteri, scrie WSJ. De la România şi Turcia se asteaptă o suplimentare de câte 600 de militari, fiecare.
Turcia a preluat la începutul lunii noiembrie comanda forţelor NATO de la Kabul. Guvernul de la Ankara a precizat pentru publicaţia americană că nu a luat deocamdată nicio decizie în privinţa suplimentării trupelor în timp ce la Bucureşti autorităţile preferă să nu comenteze.
În acest timp, Barack Obama este aşteptat să anunţe oficial dacă va suplimenta numărul militarilor americani pe frontul afgan şi dacă da, cu cât.
Tocmai de aceea, Washingtonul caută acum angajamente ferme din partea aliaţilor. Pe lângă România şi Turcia, Statele Unite speră să obţină şi acordul Germaniei, Italiei şi Marii Britanii de a trimite mai mulţi soldaţi.
Un anunţ oficial ar urma să fie făcut până la sfârşitul acestei luni – înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din ţările NATO de pe 3 decembrie.
Preşedintele, Traian Băsescu, declara, joi, la finalul unei întrevederi cu secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, că suplimentarea trupelor ar urma să fie făcută “odată cu aliaţii noştrii”.
“Noi înţelegem foarte bine că, atât timp cât forţele talibane nu vor fi înfrânte în Afganistan, ele se vor extinde spre Marea Caspică şi Marea Neagră”. De aceea, analizăm cu toată deschiderea posibilitatea creşterii participării noastre în Afganistan, în mod deosebit cu personalul necesar instruirii armatei afgane, dar şi cu trupe combatante, a mai spus şeful statului.
ABC News: închisoarea secretă a CIA în Lituania
Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a construit una din închisorile sale secrete din Europa într-o şcoală de echitaţie din apropiere de Vilnius, a declarat un oficial guvernamental lituanian şi un fost ofiţer din cadrul serviciului american de informaţii, relatează ABC News.
CIA a construit o clădire solidă, unde putea interoga opt suspecţi al-Qaida deodată, folosind tehnici dure. “Activităţile din acea închisoare erau ilegale”, a declarat cercetătorul John Sifton. “Între acestea se numărau diverse tipuri de tortură, inclusiv privare de somn, stat în picioare forţat (foarte multe ore) sau în poziţii dureroase”, a adăugat el.
Lituania a permis construirea închisorii CIA după ce preşedintele George W. Bush a efectuat o vizită în 2002 şi a promis autorităţilor de la Vilnius că va sprijini aderarea ţării la NATO.
Radare rusesti în scutul anti-racheta american?
Washingtonul nu are intentia de a instala componente ale Scutului antiracheta in Ucraina, a declarat marti ambasadorul american la Moscova, John Beyrle, citat de Inforusia.
“Statele Unite nu doresc sa integreze Ucraina in noua politica de creare a unui sistem defensiv antirachete in Europa. Nu purtam discutii cu Ucraina despre integrarea siturilor sale in arhitectura scutului american”. In schimb, ambasadorul SUA a spus ca se doresc discutii cu Rusia pentru integrarea unor situri ale sale intr-un scut ABM global, in speta a statiei radar de la Armavir.
In acelasi interviu pentru publicatia electronica ruseasca, ambasadorul a declarat ca Statele Unite doresc sa simplifice la maximum accesul cetatenilor rusi in America. “Obtinerea vizei pentru SUA este in acest moment mai simpla ca oricand. 95 la suta dintre cetatenii rusi care depun cereri primesc vizele, deci numarul vizelor respinse este nesemnificativ”, a declarat ambadsadorul american. El s-a referit la masurile de simplificare a procedurilor de acordare a vizelor introduse in 2009. Rusii nu mai sunt obligati sa se prezinte la ambasada pentru obtinerea vizei, aceasta fiind acordata, in medie, in 10-15 zile de la depunerea cererii. “Intelegem ca acesta este un lucru foarte important”, a mai declarat ambasadorul american.

