UE Archive

Uzbekistan: embargoul european asupra armelor a fost ridicat

Uzbekistan: embargoul european asupra armelor a fost ridicat

Ministrii afacerilor externe din tarile UE au decis, la reuniunea de marti de la Luxembourg, ridicarea embargoului asupra livrarilor de arme catre Uzbekistan, transmite Inforusia.

Este ultimul pas in procesul de luare a unei decizii, care a fost aprobata deja de ambasadorii UE. Ministrii europeni au motivat decizia prin nevoia de a incuraja ameliorarea situatiei drepturilor omului in republica ex-sovietica, subliniind ca ingrijorarile persista.

Sanctiunile europene impotriva Uzbekistanului (incluzand restrictii consulare si un embargou asupra livrarilor de armament) au fost introduse in mai 2005, ca raspuns la refuzul Uzbekistanului de a demara o ancheta internationala in cazul tulburarilor de la Andijan, soldate cu aproximativ 200 de victime conform surselor oficiale (organizatiile pentru apararea drepturilor omului au raportat peste 700 de victime). In acelasi timp, agentia Associated Press noteaza ca Uzbekistanul este un sustinator important al operatiunilor din Afganistan, unde forta multinationala este in cautarea unor cai de acces sigure spre teatrul de operatiuni.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Serbia împrumută bani de la Rusia

Serbia împrumută bani de la Rusia

Serbia va semna în această lună un acord de împrumut cu Rusia. Banii vor fi folosiţi atât în proiecte de infrastructură realizate cu aportul unor companii ruseşti cât şi pentru susţinerea bugetului afectat de criză, a declarat ministrul sârb al economiei, Mladjan Dinkic, citat de Wall Street Journal.

Împrumutul rusesc se va adăuga unui aranjament similar cu China, ambele acorduri suplimentând asistenţa financiară primită de Serbia din partea FMI şi a Uniunii Europene. Încercând să facă faţă crizei, guvernul sârb se află în căutare de parteneri şi surse de finanţare alternative.

Suma pentru care va fi semnat acordul nu a fost dezvăluită, însă se ştie că ea va fi folosită şi pentru a finanţa lucrări importante la sistemul de metro belgrădean. Acordul urmează a fi semnat cu prilejul vizitei în Serbia a preşedintelui rus Dmitri Medvedev, în 20 octombrie 2009.

Deşi aderarea la Uniunea Europeană rămâne o ţintă fundamentală pentru Serbia, Belgradul e conştient că procesul va fi îndelungat. “Nu e bine să pui toate ouăle într-un singur coş.”, a declarat, pentru WSJ, minisrul Dinkic.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Referendum irlandez: de ce da? de ce nu?

Referendum irlandez: de ce da? de ce nu?

Astăzi are loc în Irlanda referendumul privind Tratatul de la Lisabona. Este cea de a doua consultare plebiscitară, după ce, în iunie 2008, 53.4% dintre irlandezii participanţi votaseră împotriva Tratatului.

Se pare că, pentru votul de azi, balanţa s-a înclinat uşor în favoarea celor care susţin Tratatul. Întrebarea pe care şi-o pune EUobserver este dacă, la mai bine de un an de la primul referendum, irlandezii vor vota măcar de această dată în cunoştinţă de cauză.

Campaniile celor care susţin un DA nu au vizat aproape deloc conţinutul Tratatului, mizând pe un angajament mai degrabă emoţional decât raţional al irlandezilor şi Irlandei faţă de Uniunea Europeană. Fostul preşedinte irlandez al Parlamentului European, Pat Cox, şi-a construit campania în jurul sloganului “Irlanda pentru Europa”. O organizaţie de tineret a adoptat deviza “Aici ne e locul”, o alta îşi spune “Generaţia Da”. Milioane şi milioane de euro au fost cheltuite pentru a susţine un DA ale cărui consecinţe nu sunt deloc limpezi irlandezilor.

Afişele lui  Pat Cox îi pun pe irlandezi să aleagă între “Ruină” şi “Progres”, numindu-i mincinoşi pe opozanţii Tratatului. Implicat în campanie, boss-ul Ryanair îi numeşte “rataţi”. Astfel de invective sunt amestecate cu jumătăţile de adevăr pe care Guvernul, comisia “independentă” pentru referendum şi Comisia Europeană par să fi convenit să le servească irlandezilor.

Astfel, irlandezilor li se spune că, dacă vor vota NU, Irlanda îşi va pierde comisarul european. Însă articolul 213 al Tratatului de la Nisa afirmă contrariul: fiecare stat îşi va păstra comisarul până în momentul în care toate ţările vor decide unanim că e necesară o reducere a numărului de comisari. Apoi, toată propaganda pentru DA, ascunde un alt fapt: micşorarea ponderii decizionale a statelor mici. 21 de ţări mai mici îşi vor vedea redusă influenţa de vot de la 51%, cât e acum, la mai puţin de 30%, în vreme ce 6 ţări mari vor creşte de la 49% la mai bine de 70%.

Un secret bine păstrat de susţinătorii Tratatului  este acela că ponderea Irlandei va scădea de la 2%, la 0,9%.

Toate aceste jumătăţi de adevăr sau chiar denaturări vin să sprijine într-un fel chiar argumentul principal al celor care susţin un NU. Aceştia spun că un NU e firesc atâta vreme cât votezi pentru o problemă pe care nu o înţelegi şi care nici nu este supusă cu adevărat dezbaterii. The Guardian arată cum un NU ar putea însemna de fapt un NU ŞTIU, de vreme ce premierul Brian Cowen a ales, în mod inexplicabil să închidă atât de lăudatul National Forum on Europe, deschis imediat după eşecul referendumului din iunie 2008.

All official information hides the core of the Lisbon Treaty, which will reduce the voting power of the small countries. Twenty one small countries will go from having 51 percent of the vote to less than 30 percent. The six largest member states will go from 49 percent to more than 70 percent.

Ireland’s vote will be halved from 2 percent to 0.9 percent. This is treated as though it was a state secret and even often denied.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 4.5/5 (2 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

BERD solicită majorarea capitalului cu 10 miliarde de euro

BERD solicită majorarea capitalului cu 10 miliarde de euro

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va solicita statelor membre o majorare cu 10 miliarde de euro a capitalului pentru a face faţă impactului pe care îl are criza financiară asupra ţărilor din centrul şi estul Europei.

Această sumă ar duce la o majorare cu 50% a capitalului băncii, scopul ei fiind acela de a mări împrumuturile acordate unor foste ţări comuniste, grav afectate de prăbuşirea aportului adus în anii anteriori de investiţiile străine. În scrisoarea sa către acţionari, citată de Wall Street Journal, afirmă că şomajul, împrumuturile neperformante şi falimentele afectează grav regiunea, adăugând că “ar fi prematur să spunem că revirimentul a început.”

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)