Uniunea Europeana Archive

Instituţiile financiare internaţionale vor cere reforme mai dificile pentru România

Instituţiile financiare internaţionale vor cere reforme mai dificile pentru România

Guvernul României şi instituţiile financiare internaţionale, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană, vor ajunge la o înţelegere în primul trimestru al anului 2010 pentru a continua programul de finanţare extern, sunt de părere analiştii agenţiei de rating Moody’s Investors Service, scrie Bursa.

Acesta este unul din motivele pentru care compania de evaluare financiară va menţine ratingul “Baa3″ pentru ţara noastră.
Kenneth Orchard, analist în cadrul companiei Moody’s, a declarat: “Probabil că instituţiile financiare internaţionale vor cere nişte reforme mai dificile, astfel încât să compenseze lipsa progresului din ultimele şase luni, dar guvernul are câteva alternative”. Domnia sa a amintit că, după perioada de alegeri prezidenţiale, se va mai reduce şi presiunea asupra guvernului.
Analistul Moody”s a mai spus că ratingul pentru ţara noastră este reprezentativ pe fondul continuării programului de finanţare extern, iar în cazul în care guvernul şi instituţiile de finanţare internaţionale nu vor ajunge la o înţelegere şi programul este declarat “off-track”, ratingurile vor fi revizuite negativ.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Propunere rusească de tratat militar euro-atlantic

Propunere rusească de tratat militar euro-atlantic

Preşedinţia rusă a dat publicităţii proiectul de Tratat european, pe care Rusia îl propune ţărilor şi organizaţiilor internaţionale din zona euro-atlantică, proiect menit să permită ieşirea definitivă din zona Războiului Rece.

Ideea principală propusă de preşedintele Dmitri Medvedev este următoarea : fiecare semnatar al Tratatului nu-şi va putea asigura securitatea naţională, decât ţinând cont de interesele tuturor ţărilor participante la Tratat. Cu alte cuvinte, orice măsură de securitate luată de un participant la Tratat este pusă în practică numai după considerarea intereselor în materie de securitate ale celorlalţi participanţi, după cum se stipuleaza în primul articol al proiectului.

Textul interzice orice acţiune militară între semnatari şi de asemenea susţinerea într-o formă sau alta a oricărei acţiuni sau activităţi ce ar putea afecta în mod semnificativ una sau mai multe părţi ale Tratatului.

Un membru al Tratatului – se mai stipulează în proiect – va putea să ceară explicaţii în legătură cu orice măsură legală sau administrativă luată de o altă ţară sau organizaţie semnatară şi care ar putea afecta securitatea alteia.

Rusia protestează în mod regulat împotriva iniţiativelor luate de NATO sau de Statele Unite în legătură cu ţări pe care Moscova continuă să le considere în zona ei de influenţă şi se opune integrării în NATO a Ucrainei şi Georgiei.

Rusia a combătut de asemenea proiectul de scut anti-rachetă american în Europa de Est, considerându-l şi pe acesta o ameninţare la propria securitate.

O copie a proiectului Kremlinului a fost trimis mai multor ţări şi organizaţii internaţionale din zona euro-atlantică, respectiv NATO şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Deconectare “corectă şi imparţială” pentru piraţii netului

Deconectare “corectă şi imparţială” pentru piraţii netului

Parlamentarii europeni au aprobat marţi, la Strasbourg, noua legislaţie care acordă autorităţilor dreptul de a a tăia, fără un ordin judecătoresc, conexiunea la internet a utilizatorilor care descarcă ilicit materiale protejate de drepturile de autor.

Însă, procedura de deconectare trebuie să fie “corectă şi imparţială” şi necesită, în prealabil, o “analiză judiciară eficientă”, scrie PC World.

Noua reglementare prevede obligaţia de a obţine consimţământul utilizatorilor înainte de instalarea cookies-urilor (fişiere text folosite de un site web pentru a reţine informaţii pe calculatoare).

Potrivit noilor reglementări, companiile furnizoare de internet vor fi obligate să separe reţelele lor de comunicaţii şi departamentele prin care prestează servicii comerciale. Acestea vor furniza un “serviciu universal”, adică un pachet de servicii accesibile utilizatorilor la un preţ abordabil.

Toate aceste măsuri au fost luate în urma presiunilor exercitate de Franţa, care are o legislaţie foarte dură în ceea ce priveşte protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Autorităţile franceze au introdus deja o serie de reguli potrivit cărora utilizatorii care piratează conţinut pot fi deconectaţi de la internet cel puţin un an.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Lista propunerilor de comisari europeni

Lista propunerilor de comisari europeni

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat marţi că a primit candidaturile tuturor celor 27 de state membre pentru funcţiile de comisar, admiţând “presiuni” din partea unora dar asumându-şi “întreaga responsabilitate”.

Pentru distribuirea portofoliilor, cu excepţia celui de Înalt reprezentant pentru Afaceri Externe, care revine Marii Britanii, Franţa pare că îl va primi pe cel al Pieţei Interne şi, posibil, al Serviciilor Financiare, Germania pe cel al Energiei sau Industriei, Olanda pe cel al Comerţului, Spania pe cel al Economiei sau Concurenţei, Italia pe cel al Transporturilor, Danemarca pe cel al acţiunii împotriva Schimbărilor Climatice, România pe cel al Agriculturii, Bulgaria pe cel al Extinderii, Polonia pe cel al Bugetului, Estonia al Administraţiei, iar Suedia pe cel pentru Drepturi Fundamentale.

Anunţul privind compoziţia finală a Comisiei este aşteptat la sfârşitul lui noiembrie sau la începutul lui decembrie, afirmă Europolitics, prezentând numele viitorilor comisari.

► AUSTRIA: Johannes Hahn

► BELGIA: Karel De Gucht

► BULGARIA: Rumiana Jeleva

► CEHIA: Stefan Fule

► CIPRU: Androulla Vassilou

► DANEMARCA: Connie Hedegaard

► ESTONIA: Siim Kalas

► FINLANDA: Olli Rehn

► FRANŢA: Michel Barnier

► GERMANIA: Guenther Oettinger

► GRECIA: Maria Damanaki

► IRLANDA: Maire Geoghegan Quinn

► ITALIA: Antonio Tajani

► LETONIA: Andris Piebalgs

► LITUANIA: Algirdas Semeta

► LUXEMBURG: Viviane Reding

► MALTA: John Dalli

► MAREA BRITANIE: Catherine Ashton

► OLANDA: Neelie Kroes

► POLONIA: Janusz Lewandowski

► PORTUGALIA: Jose Manuel Barroso

► ROMÂNIA: Dacian Cioloş

► SLOVACIA: Maros Sefcovic

► SLOVENIA: Janez Potocnik

► SPANIA: Joaquin Almunia

► SUEDIA: Cecilia Malmstrom

► UNGARIA: Laszlo Andor

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Medvedev nu pune mare preţ pe Parteneriatul Estic al UE

Medvedev nu pune mare preţ pe Parteneriatul Estic al UE

Parteneriatul Oriental al Uniunii Europene este “inutil”. Afirmaţia a fost făcută de preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei întâlniri cu presa din Belarus, în reşedinţa prezidenţială din apropiere de Moscova, transmite RFI.

“Nu văd nimic extraordinar în Parteneriatul Oriental. Şi nu-i văd nici o utilitate”, a spus liderul Kremlinului, care în luna mai, în cursul unui summit Rusia-UE avertizase deja în legătură cu o eventuală transformare a acestui Parteneriat într-o alianţă “anti-Moscova”.

Parteneriatul Oriental al Uniunii Europene cu Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia, Belarus şi Azerbaidjan – lansat la începutul lunii mai – vizează întărirea relaţiilor economice şi politice între aceste ţări şi cei 27.

Pentru mulţi analişti, acest proiect dotat până în 2013 cu un buget de şase sute de milioane de euro e destul de modest în raport cu riscul de instabilitate din aceste ţări foste sovietice. Risc evidenţiat de recentele incidente din Moldova, tensiunile constante dintre Moscova şi Tbilissi sau criza politică şi economică din Ucraina.

Parteneriatul Oriental este “foarte avantajos şi funcţional”, consideră de partea sa, Alexandr Lukaşenko, preşedintele belarus, care oscilează cu plăcere între Moscova şi Occident. Un preşedinte care – declară Dmitri Medvedev – va recunoaşte republicile separatiste din Georgia : Abhazia şi Oseţia de Sud.

În martie, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov acuzase Uniunea Europenă că încearcă să constituie “o sferă de influenţă” şi să “brutalizeze” Belarusul pentru ca acesta să nu recunoască cele două republici separatiste.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Bulgaria: fonduri europene deblocate

Bulgaria: fonduri europene deblocate

Comisia Europeană a deblocat o parte a fondurilor europene destinate Bulgariei prin programul PHARE şi suspendate anul trecut deoarece autorităţile bulgare nu au reuşit să combată eficient corupţia.

Bulgariei i s-a permis astfel să finanţeze, pentru moment din propriu buget, proiecte prin acest program de preaderare în valoare de 340 de milioane de euro.

Autorităţile pot finanţa numai contractele încheiate până în iulie 2008, când Comisia Europeană a interzis unui număr de două agenţii să mai gestioneze fondurile PHARE.

Comisia Europeană a suspendat în noiembrie anul trecut fonduri în valoare de 220 de milioane de euro prin programul PHARE, destinate să ajute Bulgaria în procesul său de aderare prin finanţarea proiectelor de infrastructură şi prin consolidarea instituţiilor şi a legislaţiei.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)