Uniunea Europeana Archive

Summit Rusia-Uniunea Europeană

Summit Rusia-Uniunea Europeană

La Stockholm va avea loc astăzi un summit Uniunea Europeană-Rusia la care se va discuta mai ales despre energie şi despre cum pot fi evitate întreruperile livrării de gaze ruseşti.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a sosit deja la Stockholm, urmînd să se întâlnească peste puţine ore cu premierul suedez Frederik Reinfeldt a cărui ţară deţine preşedinţia UE, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi şeful politicii externe a UE Javier Solana.

În pregătirea întâlnirii, Rusia şi UE au creat săptămâna aceasta un sistem de prevenire timpurie a crizelor gazelor, de felul celei petrecute la începutul anului curent, când Gazprom a întrerupt livrările prin Ucraina în urma unei dispute asupra preţului între Moscova şi Kiev. Agenţia France Presse notează că discuţiile despre energie ar putea fi tensionate dacă ţara-gazdă a summitului, Suedia, ridică problema drepturilor omului în Rusia şi vorbeşte despre politica rusească faţă de unele foste republici sovietice.

Ministrul suedez de externe Carl Bildt a înfuriat de mai multe ori Kremlinul vorbind foarte critic despre invadarea de către ruşi a Georgiei şi comparînd evenimentul cu practicile Germaniei hitleriste. La rândul său, scrie site-ul Europei Libere, preşedintele Medvedev este aşa de nemulţumit de suedezi, încât a vrut ca summitul de astăzi să aibă loc în altă parte, dar a fost nevoit să cedeze, în cele din urmă. Suedezii sunt, întâmplător sau nu, şi co-autorii aşa-numitului „Parteneriat Estic”, împreună cu polonezii. Kremlinul nu vede cu ochi buni strângerea relaţiilor dintre Bruxelles şi cele şase foste republici sovietice cuprinse în „Parteneriat”, printre care se numără şi ţări fidele Moscovei, ca Armenia sau Belarus, dar şi rebeli ca Ucraina sau Georgia.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Incertitudine privind viitorii ocupanţi ai posturilor cheie în UE

Incertitudine privind viitorii ocupanţi ai posturilor cheie în UE

Liderii europeni se reunesc joi, 19 noiembrie, pentru a decide cine va ocupa funcţiile cheie ale UE.  E vorba mai ales de postul de preşedinte al Uniunii Europene şi cel de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă.

Însă, cu o zi înainte de data la care Uniunea Europeană ar trebui să se doteze cu un preşedinte stabil şi un ministru de Externe, confuzia rămâne aceeaşi, iar consensul este departe de a fi posibil, scrie RFI.
Joi seară, liderii europeni se reunesc pentru a nominaliza trei personalităţi pentru trei posturi cheie ale Uniunii. Este vorba despre cea de preşedinte al Uniunii, cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi cea de secretar general al Consiliului de Miniştri, un post până acum administrativ, care capătă altă amploare sub Tratatul de la Lisabona.

Suedia, aflată acum la preşedinţia Uniunii Europene are sarcina aproape imposibilă de a duce la bun sfârşit această sarcină, ţinînd cont ca nordul şi sudul european să fie onorate deopotrivă şi ţinînd cont de echilibrul familiilor politice care trebuie întrunit.

Şi tot din Suedia a anuţat marţi că prin numirea ministrului pentru Europa, Cecilia Malmstrom, în viitoarea Comisie Europeană, este exclus astfel din cursa pentru înalt reprezentant ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Rămân astfel pe lista finaliştilor italianul contestat pentru trecutul său comunist, Massimo d’Alema, austriaca Ursula Plasnik, Catherine Ashton, din Marea Britanie şi în fine românul Adrian Severin, considerat câştigător în cercurile socialiste de la Bruxelles.

În cursa pentru preşedintele Europei favorit rămâne prim-ministrul belgian Herman Van Rumpuy, dar el este contestat de Olanda, care-şi impune propriul candidat, pe premierul său, Jan-Peter Balkenende.

Femeile europene se îngrijorează în tot acest timp că doleanţele lor nu sunt auzite. Bruxelles-ul găzduieşte miercuri, 18 noiembrie, o manifestaţie a mai multor deputate europene, care cer ca măcar unul dintre aceste posturi să fie acordat unei femei.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Raport aşteptat al Agenţiei europene de statistică

Raport aşteptat al Agenţiei europene de statistică

Agenţia europeană de statistică va da mâine publicităţii primele date care ar putea indica o uşoară creştere, în ultimul trimestru al lui 2009.
Refacerea lentă a economiilor din zona euro se datorează însă unor factori de conjunctură: pe de o parte, multe companii au început sa-şi refacă rezervele, după ce luni de zile nu au cumpărat aproape nimic; se adaugă programele guvernamentale de susţinere a economiilor naţionale. Cum a fost programul „rabla” în multe ţări europene.

„În acest moment este vorba numai de o refacere tehnică – apreciază un expert al băncii de investiţii Capital Barclays din Paris, citat de agenţia AP. Nu se poate încă vorbi de o relansare a consumului”.

Comisia europeană speră totuşi într-o creştere de aproape 1 % a economiilor din zona euro. In mai încă, se vorbea de o nouă reducere, aşa că perspectivele sunt ceva mai optimiste. Evident, o creştere medie de 1% nu înseamnă că toate ţările din zona euro vor cunoaşte o creştere: Spania şi Irlanda, până de curând economiile cele mai dinamice din Europa, rămân în recesiune. Şomajul în Irlanda s-a dublat în ultimul an, ajungând la 12,5 la sută. Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, a anunţat deja că economia naţională rămâne în recesiune, cu o reducere de 0,4 la sută a producţiei.

Germania, pe de altă parte, motorul economic al Uniunii Europene, a ieşit deja din recesiune iar marii producători de maşini ca VW, Mercedes sau BMW anunţă deja primele profituri. Modeste. Franţa a ieşit de asemenea din recesiune, la fel Italia. Cu toate acestea, experţii avertizează că este vorba de un început, nesigur încă.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Polonia cere ca viitorul preşedinte al Uniunii Europene să treacă un examen

Polonia cere ca viitorul preşedinte al Uniunii Europene să treacă un examen

Titularul postului de preşedinte al Uniunii Europene, creat prin Tratatul de la Lisabona va fi ales pe 19 noiembrie, scrie Financial Times, citându-l pe premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia UE. Subiectul figurează printre primele pe agenda mini-plenarei Parlamentului European, care se deschide în această după-amiază.

Socialiştii europeni sunt aşteptaţi să susţină în continuare un candidat pentru funcţia de ministru de Externe. Postul de preşedinte al Europei i-ar reveni unui creştin-democrat, prima familie politică a Parlamentului European.

O parte dintre deputaţi ar prefera o femeie la cârma Uniunii Europene. Ei o desemnează de altfel pe fosta preşedintă letonă, Vike Vaira Freiberga drept un candidat ideal. Ea a adresat de altfel o scrisoare de intenţie mai marilor Europei.

În fine, Polonia cere ca preşedintele Europei să nu fie ales doar prin votul majorităţii calificate a statelor membre, aşa cum prevede viitorul Tratat de la Lisabona, ci şi în urma unui examen, pe care candidaţii ar trebui să-l susţină în faţa liderilor europeni.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

UE nu poate fi obligata sa plateasca facturile la gaz ale Ucrainei

UE nu poate fi obligata sa plateasca facturile la gaz ale Ucrainei

Uniunea Europeana nu este obligata sa finanteze Ucraina pentru a o ajuta sa plateasca gazele rusesti in aceasta iarna, a declarat, joi la Washington, ministrul suedez al Energiei, Maud Olofsson. Suedia este tara care asigura, pana in decembrie, presedintia rotativa a UE.

“Rolul Uniunii Europene este acela de a garanta securitatea livrarilor de hidrocarburi catre Europa”, a explicat ministrul suedez, participant la un summit SUA-Uniunea Europena. UE incearca sa se asigure in acest domeniu prin folosirea unor noi surse de energie, a adaugat ea.

Acesta este raspunsul Europei la apelul lansat in aceasta saptamana de premierul rus Vladimir Putin. Putin a amintit ca Rusia a acordat deja tarii vecine 2,5 miliarde de dolari pentru tranzitul gazelor, si a sugerat partenerilor europeni sa plateasca, la randul lor, “cel putin un miliard”. Ucraina nu a adresat oficial Uniunii Europene o cerere de sprijin financiar pentru plata gazelor.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)

Cine vor fi noul președinte al Europei și noul ei ministru de externe ?

Cine vor fi noul președinte al Europei și noul ei ministru de externe ?

Favorit pentru postul de preşedinte al Uniunii Europene, mai exact preşedinte al Consiliului European cum se numeşte oficial noua funcţie, pare a fi astăzi premierul olandez, Jan Peter Balkenende, sprijinit mai ales de cancelarul german Angela Merkel, dupa cum relatează Europa liberă. Şansele lui Balkenende au crescut după ce fostul premier laburist britanic Tony Blair, despre care s-a spus multă vreme că este pretendentul principal, n-a reuşit să primească sprijinul socialiştilor europeni.

Actualul premier britanic, Gordon Brown a făcut intens lobby pentru compatriotul său, spunînd că Uniunea Europeană are nevoie de un lider puternic cu reputaţie globală. Dar ministrul de externe al micului stat Luxembourg, socialistul Jean Asselborn a declarat că Blair este ca şi scos din joc din cauza cooperării strânse cu fostul preşedinte american, George Bush la invadarea Irakului.

Pentru funcţia de ministru european de externe mulţi îl văd ca favorit pe ministrul de externe britanic, David Miliband. Chiar dacă Miliband însuşi declarase mai demult că nu este interesat, se crede că a făcut-o pentru a nu-l scoate din cursa prezidenţială pe Tony Blair.

VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
VN:F [1.6.4_902]
Rating: 0 (from 0 votes)